Despre curaj

[R] Mi-am dat demisia. 

După 14 ani, dintre care 10 am format și condus un departament și echipe, mi-am dat demisia. Am ales să renunț la o poziție de management într-o companie lider de piață, la siguranța financiară și profesională, la beneficii și autoritate, la managementul unui buget de peste 1.5 milioane euro. De ce am făcut-o? 

Foarte multă lume m-a felicitat pentru curaj. CURAJ? Hai să vă spun câte ceva despre curaj, că am mai auzit asta de foarte multe ori în ceea ce privește multe decizii pe care le-am luat în viață. 

Sunt cea mai puțin curajoasă persoană pe care o cunoașteți. Sunt o fricoasă! Sufăr de anxietate și fac atacuri de panică. Deci nu, nu consider că am curaj. Ce am, însă, este abilitatea de a încerca ce cred că mi se potrivește și de a ieși din situații care nu îmi fac bine. De a risca.

Ai făcut un copil la 20 de ani? Vai, ce curaj pe tine. Nu, nu a fost curaj. Curajul este conștient. Eu eram o femeie matură din punct de vedere fizic dar imatură din punct de vedere emoțional și rațional, eram lipsită de experiență. Am vreun regret? ZERO. 

Ai plecat cu copilul de 1 an jumate în brațe, fără bani, job sau familie pe-aproape? Vai, ce curaj! Nu! Am plecat de disperare. Am plecat pentru că am conștientizat că situația în care eram nu era sănătoasă pentru mine și pentru copilul meu. Am plecat de frica unui viitor pe care nu mi l-aș fi dorit nici pentru mine, nici pentru copil. Am plecat din responsabilitate. 

Ai divorțat deși rămâneai singură cu 2 copii? Wow, cât curaj. Am divorțat de frică. De frica unui sfârșit care să mă prindă nefericită și resemnată. Am divorțat pentru că am sperat să repar niște aspecte esențiale din viața mea și a copilului meu. 

Ți-ai dat demisia? Mamă, cât curaj! Nici acum nu consider că am procedat așa pentru că aș fi Domnișoara (sau Doamna, c-am semnat) Curaj. Am făcut-o pentru că am înțeles că dacă stau prea mult în cuibul cald și sigur, nu învăț să zbor. Ca să înveți să zbori, trebuie să sari din cuib. 

O să-mi fie greu? Cel mai sigur, DA. 

O să-mi pară rău? NU. Cu toată responsabilitatea o spun: nu mi-a părut niciodată rău pentru vreo decizie de-asta curajoasă pe care am luat-o. Și știi de ce? Pentru că nu am ajuns să decid ce am decis și să fac ce am făcut pentru că m-am săturat cu binele. 

Când spui Nu am curaj, de fapt spui Nu am încredere în mine. Nu am încredere în forțele mele, nu am încredere în judecata mea, nu am încredere în sentimentele mele. 

Lucrează la asta și ai să vezi cum apare și curajul.

Frica este o pânză de păianjen care se țese în jurul tău, te imobilizează și pune stăpânire pe tine. Dar ai puterea să o rupi, să o tai, să te eliberezi. Să prinzi aripi și să zbori. 

Roxana

5 comments

  1. Roxana, despre curaj se aduce vorba atunci când nu îți poți imagina „motorul” din spatele deciziei de a face lucrurile altfel de până atunci… Mi s-a spus că am avut curaj, de multe ori, în viață. Că am crescut copilul singură, jumătate din căsnicia mea, fiind măritată cu un marinar. Că am avut curaj să plec din orașul în care m-am născut, să o iau de la capăt… Că am înfruntat cu curaj diagnostice crunte, că am intrat singură în 3 intervenții chirurgicale. Că m-am mutat de la o casă la alta, cât soțul era la tură… . Și multe alte situații…
    De fapt, ca și în cazul tău nu a fost vorba de curaj, ci de decizii luate pentru mine, de refuzul de a ceda fără luptă, de dorința de a ne fii mai bine… Am dovedit putere? Poate. Mi-am depășit propriile limite în multe situații, și de fiecare dată mi-am asumat rezultatele, bune sau rele…
    Așa că, Roxana, unii te înțelegem, și te admirăm, dar sunt destui care conștient sau nu, fac lucruri importante, omul fiind ființă de la care se așteaptă progres.

  2. Sunt perfect de acord cu tine, sunt o femeie, din aceeasi companie care incearca sa rupa acea panza de paianjen… iti doreac mult bine!

    1. [R] Nu e ușor, dar e realizabil. Iar momentul pe care trebuie să îl interpretezi clar ca pe un semnal de START este cel în care situația începe să îți facă rău. Fizic, psihic, emoțional. Ai încredere în tine!

Leave a Reply to Alina Manu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *