Alergică la ambrozie

Astăzi am fost să fac prima doză din vaccinul pentru desensibilizarea la ambrozie. 

Am primit multe întrebări despre minunăția asta de alergie, simptome și vaccin, așa că am să vă povestesc cazul meu. Nu înseamnă că așa e pentru toți, nu înseamnă că soluția aplicată de mine funcționează by default. Mergeți la medic, vă rog!

Inițial, am crezut că alergia mea la ambrozie a debutat anul trecut! Încă de când s-a făcut cald afară, “am răcit”. Strănutam, îmi curgea nasul, mă mânca gâtul. Dar eu strănut de ani de zile, cel mai probabil vreo rinită alergică, mă gîndeam. Când mă apuca strănutul, nu mă mai opream 10 minute. Fără exagerare. Râdeau de mine acasă, râdeau de mine la birou. Iar a început Roxana. Râdeam și eu, că era oarecum amuzant să te audă o clădire întreagă cum strănuți iar și iar și iar și iar. 

Revenind, în 2018 am fost la alergologie, la Medlife. Nu îmi amintesc exact simptomele, dar eram tot la capitolul mâncărimi, tuse, strănut și altele. Mi-au făcut doar analize de sânge și mi-au dat antihistaminice, 1 comprimat pe zi și picături. La analize a reieșit că sunt alergică la un copac din America de Sud (!) și, probabil, la praf. Am revenit la control după aprox 2-3 luni și mi-au spus că pentru analize mai exacte ar trebui să fac pauză de antihistaminice 2 luni, să se curețe organismul. Am încercat să fac pauză, era prin septembrie, dar am renunțat după 3 zile, în care au revenit toate simptomele. Am zis că eu nu mai fac pauză de nimic și asta e. Oi fi alergică la copacul ăla și gata. 

În primăvara anului trecut, eram, deci, în continuare pe antihistaminice. Nu m-am gândit nicio secundă la ambrozie, nici măcar nu știam cum arată (de parcă acum aș ști, lol). A trecut primăvara cu mine răcită, tot răcită, iar răcită. În august s-a declanșat iadul. 

Simptomele? Strănutam atât de des și atât de violent încât mă durea capul. 

În ochi simțeam că am ace, cioburi și mă mâncau foarte tare. Nu mă puteam abține să mă scarpin, iar când o făceam, în interior simțeam acele și cioburile. Mă frecam la ochi și plângeam, mă frecam și plângeam. În plus, ochii arătau de parcă mă drogasem zilnic în ultima lună. Injectați, toate vasele de sânge erau sparte. Și, colac peste pupăză, aveam zile cu ei atât de umflați încât abia îi puteam deschide. Nu am purtat rimel 3 luni.

Gâtul mă mânca atât de tare pe interior, încât îmi făcusem răni pe limbă încercând să mă scarpin. Îmi vedea să îmi bag o perie din aia de sârmă cu care speli sticlele. Din cauza gâtului, mâncărimea ajunsese până în urechi. Mă scărpinam în continuu.

Mă mânca toată pielea, pe corp și cap. Într-o seară, am făcut un atac de panică pentru că mă mânca scalpul atât de tare încât am început să îmi dau palme în cap și să mă trag de păr că să îl smulg și să înceteze mâncărimea.

De nasul înfundat nu mai zic, era status quo. Nu puteam respira, iar când puneam picături, tegumentele inflamate de atâta scărpinat și suflat reacționau de parcă turnam foc pe ele. Practic, mă pregăteam sufletește înainte să îmi pun picături în nas și știam că următoarele 5 minute vor fi cu lacrimi și sânge, chiar. Dormeam cu rola de hârtie igienică lângă pat, consumam una pe zi.

Într-o seară, când am vrut să îmi smulg părul din cap de mâncărime, Marian a vrut să mă ducă la urgență. Am refuzat constant să merg la spital, de frica penibilului. Cum să mă duc la urgență și să spun că strănut și că mă mănâncă pielea?! Acolo sunt oameni care suferă cu adevărat! era replica pe care o foloseam mereu când voia să cheme salvarea sau să mă ducă la spital. Și în plus, sunt deja pe antihistaminice, ce să-mi mai facă?!

Am scris pe Facebook într-o zi și oamenii au reacționat. Am primit recomandare pentru doamna doctor Adriana Nicolae de la clinica Medicum. Ulterior am văzut că este unul dintre cei mai buni alergologi din țară. 

Am ajuns la dânsa în urgență, mi-a făcut injecție cu dexametazonă și mi-a dat o schemă de tratament ca să trec peste perioada critică. Nu îmi mai amintesc dacă atunci am făcut analizele specifice sau după perioada critică, prin toamnă. M-au costat aproximativ 700 de lei. 

Diagnosticul a fost ăsta:

Mi-a explicat atunci că există vaccin (4 doze injectabile, câte una pe săptămână) sau tratament cu comprimate administrate oral, care se folosesc pentru desensibilizare. Imunoterapia se face în luna martie-aprilie. 

Am ales vaccinul pentru care doamna doctor mi-a dat o rețetă scrisă, pe care am trimis-o pe email farmaciei care face importul. Am făcut plata online (800 euro), iar vaccinul s-a livrat după 2 săptămâni, din Germania, prin DHL și serviciul lor de livrare cu temperatură controlată. Am avut un mic șoc când am auzit cât costă și, recunosc, am vrut să renunț. Dar gândul că aș trece iar prin 2 luni de chin și suferință fizică ce mă ținea, efectiv, la pat, m-a determinat să îi consider investiție. 

Sunt 4 doze, câte una pe săptămână. Efecte secundare, doar local. De altfel, după administrare, rămâi la dna doctor 45 de minute, iar la plecare primești și un kit de urgență (adică o rețetă pentru dexametazonă, un unguent și ceva comprimate).

Câteva chestiuni pe care aș vrea să le punctez.

  • Mulți au vrut să mă ajute și mi-au spus ce luau ei, ce a funcționat în cazul lor. Le-am mulțumit și chiar am apreciat, dar fiecare tratament ar trebui recomandat de medic. Nu am urmat niciuna dintre soluțiile oferite de prieteni pentru că eu iau oricum tratament pentru hipertensiune arterială și pot exista complicații. Nu luați medicamentele recomandate altora! Mergeți la medic!
  • Deși am primit multe întrebări, nu am spus și nu o voi face nici acum, ce tratament am primit și a funcționat. Pe mine poate m-a salvat, pe tine poate te omoară. Nu ai de unde să știi cum reacționează organismul, ce interferențe există etc. În plus, eu am făcut analize și mi s-au administrat medicamentele în clinică. 
  • Am citit că vaccinul se repetă anual. Nu știu, nu am întrebat-o pe doamna doctor astăzi, eram mult prea stresată și speriată de înțepătură. Da, sunt o găină fricoasă. Pe hârtia primită astăzi scria că imunoterapia durează 3-5 ani. Habar nu am ce înseamnă asta, întreb și revin. 
  • Există reacții inclusiv cu mâncarea! Am fost șocată când am citit, mi s-au părut exagerări așa că am mâncat ce scria să nu. Big mistake! Dacă ești alergic la ambrozie, evită pepenele galben, verde, cantalup, castraveții și bananele. 

Desensibilizarea se face în primăvară, iar programarea la dna doctor durează și 2 luni. Luați, deci, în considerare, că e o chestiune de durată.

Revin cu feedback după ce termin injecțiile.

Roxana

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *